Jurnal de multumire (reloaded)

Miroase puternic a sarmale si colaci copti pe frunze de nuc. Stau intinsa pe prispa si ascult vorba adultilor. S-au strans trei din surorile tatei si un frate, plus bunica. Toata ziua au facut treaba in jurul cuptorului din curte. Acum coc colacii, maine e parastas pentru bunicul. Vorbesc si rad mult adultii in seara asta… Ma uit la bunica cum scoate cu o lopata din lemn colacii din cuptor, nu pot intelege cum o face, cum baga lopata groasa sub colacii mititei ca sa-i scoata aburinzi si parfumati. Unchiul Ghe a baut un pahar in plus si s-a urcat pe scara ce duce in podul bucatariei de vara, vrea sa caute  vioara veche, zice ca e acolo de cand erau ei ca noi. N-o gaseste. Incerc sa-mi imaginez cum ar arata o vioara asa de veche, probabil prafuita si decolorata de vreme. Sigur nu se mai poate canta la ea, chiar daca ar fi gasita.  Eu si A ne amuzam de unchiul Ghe, are o pata pe pantoloni, de cand mai devreme au dus cu masina la spital un tanar care cazuse de pe bicicleta si se lovis